Super Mario Bros

Despre Mario s-au scris multe si chiar si mai multe jocuri cu celebrul personaj au fost inventate, sau reinventate.  Acest personaj pare a fi o nesecata sursa de imaginatie pentru crearea de jocuri noi, si inca cu un mare succes la public. In alta ordine de idei si  deoarece voi fi vesnic indragostita de acest personaj, nu vad cum toate aceste jocuri care au pornit de la Super Mario Bros, ar putea fi altceva decat un succes!
Jocul a fost lansat de catre cei de la Nintendo in 1985 si a devenit in scurt timp unul dintre cele mai bine vandute jocuri din istorie, fiind devansat ca si numar de vanzari doar de Wii sports.  Jocul Super Mario Bros, a fost updatat, reeditat, modificat in nenumarate jocuri care din care mai atractive. Chiar si dupa atatia ani inca se mai creeaza jocuri noi avand ca personaj principal pe acest instalator in salopeta albastra si sapca rosie.
Unul dintre cele mai noi jocuri de succes care il au ca personaj principal pe Mario este New Super Mario Bros. 2, joc produs de catre cei de la Nintendo ca si urmare a jocului New Super Mario Bros. care a avut lansarea in 2006 . In acest joc Mario isi continua aventurile prin Regatul Ciuperca si lupta pentru infrangerea tuturor obstacolelor si salvarea printesei Piersica. In drumul sau catre salvarea printesei Mario trebuie sa aduna cat mai multe monezi.
Pe langa jocurile clasice pentru console au fost create si multe jocuri adresate detinatorilor de PC-uri. In acest fel si cei care nu detin o consola se pot bucura de nemuritoarele aventuri ale instalatorului si impreuna cu el sa ia parte la aventuri antrenante.
Eu sunt de parere ca aceste jocuri nu isi vor pierde din popularitate nici in urmatorii ani si ca voi ajunge la batranete in continuare in compania lui Mario si a aventurilor lui.

Portocaliu / Orange

Portocalii sint portocalele. Chiar si cele din Sicilia care, la fel ca in bancul acela stupid despre curve, au si putin rosu. Dar e la interior si nu se vede. In rest, toate lucrurile portocalii pleaca de aici. Portocalii sint cartile, asta de cind s-a scris portocala mecanica, portocalii sint ratele (bleahhh, cum naiba or putea frantujii sa manince asa ceva). 

Portocaliu e si fotbalul, din 1974. Mai tineti minte? Jongbloed, Suurbier, Risbergen, Haan, Krol, Jansen, Van Haneggem, Neskens, Repp, Cruyff, Resenbring. Portocalii sint si firele de telefon, ramase aproape mute de admiratie in fata vorbelor portocalii care zboara deasupra lor si le privesc cu dispret mobil nedisimulat. Portocaliu e si vinul de Porto, obosit intr-un pahar de chihlimbar. Portocalie este iubirea dintre rosu si galben.

El plecase la stadion scrisnind din dinti. Era o vreme de porc si nu suporta sa se incotosmaneze cu atitea haine. Se consola insa cu gindul ca scapa pentru citeva ore. Ea era de-a dreptul fericita. Pret de citeva ceasuri era stapina absoluta a telecomenzii. Putea sa zapeze in voie, sa zaboveasca oricit la orice telenovela. Putea sa spele vasele tragind cu urechea la emtivi, putea sa faca orice cu televizorul. A, da, se putea uita in liniste Miss World. Arunca in chiuveta buretele galben imbibat de Axion cu aroma de lamiie si se afunda in fotoliul din piele galbena. Ah, ce fete frumoase. 

Astea sigur nu spala niciodata vasele. Mmm, ia sa le vedem. Miss India e frumoasa, dar prea s-au invatat astea cu stele-n frunte sa cistige. Miss America are un git de girafa si picioare de barza. Miss Italia seamana cu Ramona Badescu, Doamne, ce noroc a avut fata asta. Pe mine nu m-ar fi luat vreun baron sau marchiz sa ma faca vedeta. Miss Portugalia, daa, asta gagica! Mama ce tinuta are, si ce privireee. Si ce inspirata a fost sa nu vorbesca in engleza. Cum suna vorbele ei, ca vinul gros, nervos, care se strecoara intr-o doara. Si cum ii scapara ochii, pe sub genele lungi. 

E ca Gibraltarul care separa doua ape, doua lumi. Si Miss Portugalia a cistigat. Infasurata cu esarfa portocalie pe care scria cu litere de aur Miss World, parea si mai frumoasa. Statea in fotoliul galben si privea vrajita cum frumoasele lumii straluceau. Visa incetisor la evadare, dintr-o lume fara scapare. Se gindea: ce-mi lipseste oare, sa fiu si eu ca ele? Oglinda ii era martor, aproape nimic. Poate doar un strop de incredere. Si vointa de a pasi dincolo. Dar nu singura. Si nu avea cum sa stie ca si el, intorcindu-se de la stadion, visa la acelasi lucru. Cind a intrat in casa, rosu la fata de la gerul de afara si rosu de minie ca echipa lui mincase o bataie sora cu moartea, avu surpriza s-o gaseasca imbracata intr-o rochie galbena de tafta, rezemata usor de canapea. A dezbracat-o cu gesturi tandre, iar ea a ramas goala in fata lui, alba ca spuma laptelui. A luat-o in brate si a patruns-o prin fiecare por. Pina cind sufletele amindoura au devenit portocalii.