Sunt intotdeauna suficiente boli ce privesc sanatatea mentala, de care ne lovim dar pe care nu le depistam sau nu le catalogam ca fiind ”boli” si care totusi ne afecteaza direct sau indirect prin prezenta lor in cercul nostru de existenta. Tulburarile obsesiv-compulsive, de exemplu sunt cele care, mai ales astazi, din cauza mediului stresant in care suntem nevoiti sa ne desfasuram activitatea, stresului si presiunii cotidiene ori lipsurilor, acapareaza si afecteza un numar mare de persoane fara ca macar aceastea sa depisteze sau sa constientizeze situatia in care se afla deci automat fara a se ajunge, cel mai adesea, la un control de specialitate si mai departe la tratarea afectiunii.
Timpul nu mai este suficient, se pare. Si atunci apar nevrozele, ca tulburari functionale, pe fondul unor crize de presiune, stres, teama, nemultumire, traume sau socuri. In momentul in cae nevroza se decanseaza nu se produce o transformare rapida, majora, de impact profund asupra persoanei in cauza sau a celor din jur ci este vorba de un debutlent, caracterizat prin iritabilitate, usoare insmnii ajungnduse treptat la saptamani de nopti albe, adaptabilitate grea la mediul de lucru, in cercurile de prieteni, inadaptabilitate la situatiile de criza, stres major. Nevroticul incepe sa nu mai poata functiona, sa nu mai poata da randament, sa se izoleze, sa reactioneze neasteptat la orice obstacol. Practic, la acumularea de stres si tensiune, presiuni sau traume cauzate de situatii neasteptate din exterior unele persoane nu se sitm indeajuns de puternice pentru a face fata in continuare unei existente incarcate si cedeaza, retragandu-se, evitand contactul cu lumea si consumandu-se interior. Asa se manifesta nevroza si este astazi intalnita mai des decat ne imaginam in randul angajitlor cae isi desfasoara activitatea in medii stresante, care nu lucreaza cu palcere, care au acumulat experiente nefaste, tensiune si griji peste care s-a abatut si un soc de moment.
Nevroza este o boala moderna usor de tratat cata vreme nevroticul o accepta si accepta sprijinul. Cei mai multi insa refuza sa creada ca au o probleme, sunt intotdeauna doar”stresati”dar in realitate problema se agraveaza. Primul pas in tratarea acestor stai de confuzie si presiune de nesuportat, de angoasa ar fi constientarea problemei, eliminarea ( pe cat posibil) a factorilor declanatori si de intretinere si schimbarea constienta a acestor factori cu unii benefici si realisti, necesari oricarei vieti sanatoase cel putin din punct de vedere psihic.